Alegătorii s-au pronunţat în primul tur al alegerilor legislative cruciale din Franţa, pregătind terenul pentru o săptămână de campanie tensionată şi nesigură înainte de turul doi de duminica viitoare, relatează Politico.
Proiecţiile bazate pe sondajele efectuate la ieşirea de la urne arată că Rassemblement national al lui Marine Le Pen are la îndemână o majoritate absolută. Aceasta l-ar forţa pe Emmanuel Macron, preşedintele francez, să numească primul guvern de extremă dreapta ales în mod democratic din istoria modernă a Franţei.
Dar, după cum a spus Le Pen duminică, "nimic nu este câştigat" pentru partidul său.
Rămâne neclar cine va lupta în turul doi. Depinde de modul în care fiecare partid va acţiona în faţa unei posibile victorii a extremei dreapta, lăsând principalii actori politici cu dureri de cap în zilele dinaintea turului final.
Iată ce înseamnă rezultatele pentru principalii actori:
Marine Le Pen: Putere în creștere
Rassemblement national este pe cale să obţină cel mai bun rezultat din istoria sa în primul tur al alegerilor naţionale. Este posibil ca partidul să fi câştigat zeci de locuri chiar înainte de turul al doilea, odată ce rezultatele finale vor fi afişate, inclusiv cel al candidatei sale la preşedinţie, Marine Le Pen, care şi-a asigurat locul cu peste 50 % din voturi în regiunea sa natală, Hénin-Beaumont, din nordul Franţei.
Sora sa, Marie-Caroline Le Pen, s-a clasat pe primul loc în regiunea vestică Sarthe, în ceea ce obişnuia să fie un bastion al candidaţilor mai convenţionali de centru-dreapta.
"Poporul francez a arătat fără ambiguitate dorinţa sa de a întoarce pagina după şapte ani de putere corozivă", a spus Marine Le Pen în discursul său din seara alegerilor, încercând să îşi mobilizeze alegătorii înainte de turul doi. "Cu toate acestea, nimic nu este câştigat. Al doilea tur va fi decisiv".
Le Pen nu se grăbeşte. Indiferent dacă partidul său va câştiga turul doi din 7 iulie, ea va fi într-o poziţie privilegiată pentru a-şi conduce partidul în 2027 pentru premiul suprem - preşedinţia Franţei.
Jordan Bardella: Ambiții mari
Preşedintele Rassemblement national, Jordan Bardella, care vizează poziţia de prim-ministru în cazul în care partidul său va câştiga, nu a criticat tabăra lui Macron în discursul său de duminică seara.
În schimb, el a ţintit stânga, care s-a clasat pe locul doi în întreaga ţară.
Bardella a declarat că Noul Front Popular ar fi "un pericol existenţial pentru naţiune" şi l-a acuzat că doreşte să dezarmeze poliţia şi să deschidă graniţele Franţei pentru migranţi şi că nu are "limite morale".
"A venit timpul să dăm puterea unor lideri care vă înţeleg, cărora le pasă de voi", a spus el.
Emmanuel Macron: Lovitură greu de încasat
Cei mai mari perdanţi ai serii par să fie Macron şi aliaţii săi. Aflată semnificativ în urma ambilor săi rivali, coaliţia de centru va pierde probabil zeci din cele 250 de locuri pe care le deţine în prezent în Adunarea Naţională, cu puţine perspective de a forma o nouă coaliţie de guvernare. Primele estimări au arătat că tabăra prezidenţială a fost eliminată în aproape jumătate din toate circumscripţiile.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate în urma rezultatului teribil al partidului său la alegerile pentru Parlamentul European de luna trecută a uimit chiar şi propria sa tabără, aliaţii cheie, inclusiv ministrul economiei Bruno Le Maire şi fostul premier Edouard Philippe, criticând deschis mişcarea preşedintelui. Mulţi candidaţi care candidează sub steagul centrist au refuzat să pună chipul lui Macron pe afişele lor electorale de teamă că acest lucru le-ar putea afecta şansele de a fi aleşi.
Preşedintele l-a lăsat pe premierul său Gabriel Attal să dea ochii cu camerele de luat vederi duminică seara. A fost poate o mişcare înţeleaptă.
Gabriel Attal: Confruntare cu realitatea
Attal, considerat cândva o stea în ascensiune a politicii franceze, a recunoscut că a fost exclus din decizia bruscă a lui Macron de a convoca alegeri anticipate - iar acum a suferit o înfrângere umilitoare în văzul tuturor.
În plus, el a avut duminică sarcina dificilă de a transmite poziţia oarecum ambiguă a taberei prezidenţiale înaintea celui de-al doilea tur.
În sistemul francez, orice candidat care obţine mai mult de 12,5 % din alegătorii înregistraţi în circumscripţia sa ajunge în turul doi. Cu un nivel istoric ridicat al participării la vot, sute de circumscripţii ar putea avea curse în trei în turul al doilea, în majoritatea cazurilor cu un candidat din partea fiecărei coaliţii majore şi adesea cu Rassemblement national pe primul loc.
Acest lucru înseamnă că acei candidaţi de pe locul al treilea, dornici să evite o victorie a Rassemblement national, ar putea fi determinaţi să se retragă din cursă şi să îşi pună greutatea în spatele candidatului cel mai bine poziţionat pentru a învinge extrema dreaptă.
Attal a declarat că "niciun vot nu trebuie să meargă la Rassemblement national", dar s-a angajat să se retragă doar în cazul în care pe locul al treilea se află un "candidat republican".
Adică: niciunul dintre aceşti radicali de stânga.
Jean-Luc Mélenchon: Luptă pentru supraviețuire
Alianţa de stânga formată din La France insoumise, Verzii şi Socialiştii a avut o prezenţă puternică, cu 28,1% din voturi, dar are puţine şanse de a obţine o majoritate viabilă.
Alianţa, denumită Noul Front Popular, este o versiune rebotezată a alianţei Nupes 2022, care a fost pusă la cale de focarul stângii dure Jean-Luc Mélenchon.
Mélenchon a fost aspru criticat în timpul campaniei de unii dintre aliaţii săi mai centrişti pentru reticenţa sa de a se da la o parte după campania de succes a candidatului susţinut de socialişti Raphaël Glucksmann la alegerile europene, care a dat mai multă greutate stângii moderate.
Bătălia pentru poziţia de lider în tabăra sa este acum în curs, cu figuri de stânga în ascensiune, cum ar fi François Ruffin, care urmăresc să ocupe primul loc.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
