Donald Trump a declarat că nu ar fi un dictator - „cu excepţia primei zile”. Conform propriilor sale declaraţii, are multe de făcut în prima zi la Casa Albă, relatează CNN.
Lista sa include începerea deportării în masă a migranţilor, anularea politicilor administraţiei Biden privind educaţia, remodelarea guvernului federal prin concedierea potenţialelor mii de angajaţi federali despre care crede că lucrează în secret împotriva sa şi graţierea persoanelor care au fost arestate pentru rolul lor în revolta de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, potrivit News.ro.
„Vreau să închid graniţa şi să forez, forez, forez”, a spus el despre planurile sale din prima zi.
Când a preluat puterea în 2017, a avut, de asemenea, o listă lungă, inclusiv renegocierea imediată a acordurilor comerciale, deportarea migranţilor şi punerea în aplicare a unor măsuri pentru eradicarea corupţiei guvernamentale. Aceste lucruri nu s-au întâmplat toate în acelaşi timp.
Câte ordine executive în prima săptămână? „Vor fi zeci. Pot să vă asigur de asta”, a declarat duminică secretarul naţional de presă al lui Trump, Karoline Leavitt, pentru Fox News.
Iată o prezentare a ceea ce Trump a spus că va face în al doilea mandat şi dacă poate face acest lucru în momentul în care va păşi la Casa Albă:
Să facă să dispară majoritatea cazurilor sale penale, cel puţin pe cele federale
Trump a declarat că „în două secunde” de la preluarea mandatului îl va concedia pe Jack Smith, avocatul special care a instrumentat două cazuri federale împotriva sa. Smith evaluează deja modalitatea de închidere a cazurilor, din cauza politicii de lungă durată a Departamentului de Justiţie, conform căreia preşedinţii în funcţie nu pot fi urmăriţi penal.
Anul trecut, Smith l-a acuzat pe Trump că a complotat pentru a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020 şi că a depozitat ilegal documente clasificate la proprietatea sa Mar-a-Lago din Florida.
Trump nu se poate graţia pe sine în ceea ce priveşte condamnarea sa în statul New York într-un caz de "hush money", dar ar putea încerca să profite de statutul său de preşedinte ales într-un efort de a anula sau de a şterge condamnarea sa penală şi de a evita o posibilă pedeapsă cu închisoarea.
Un caz din Georgia, unde Trump a fost acuzat de amestec în alegeri, va fi probabil singurul caz penal rămas în picioare. Acesta va fi probabil pus în aşteptare cel puţin până în 2029, la sfârşitul mandatului său prezidenţial. Procurorul din Georgia care se ocupă de acest caz tocmai a obţinut realegerea.
Graţierea susţinătorilor săi care au atacat Capitoliul
Peste 1 500 de persoane au fost puse sub acuzare de când o mulţime de susţinători ai lui Trump stârnită de acesta a atacat Capitoliul, în urmă cu aproape patru ani.
Trump şi-a lansat campania electorală generală în martie nu doar încercând să rescrie istoria acelei revolte, ci poziţionând asediul violent şi încercarea eşuată de a răsturna alegerile din 2020 ca piatră de temelie a candidaturii sale de a reveni la Casa Albă. Ca parte a acestui demers, el i-a numit pe protestatari „patrioţi incredibili” şi a promis să îi ajute „în prima zi în care ajungem la putere”.
În calitate de preşedinte, Trump poate graţia orice persoană condamnată de un tribunal federal, de Curtea Superioară a Districtului Columbia sau de o curte marţială militară. El poate opri urmărirea penală continuă a răzvrătiţilor spunându-i procurorului său general să se retragă.
„Sunt înclinat să îi graţiez pe mulţi dintre ei”, a transmis Trump pe platforma sa de social media în martie, când a anunţat promisiunea. „Nu pot spune pentru fiecare în parte, pentru că, probabil, câţiva dintre ei au scăpat de sub control”.
Desfiinţarea „statului profund” al lucrătorilor guvernamentali
Trump ar putea începe procesul de deposedare a zeci de mii de angajaţi de carieră de protecţia oferită de serviciul civil, astfel încât aceştia să poată fi concediaţi mai uşor.
El doreşte să facă două lucruri: să reducă drastic forţa de muncă federală, despre care spune de mult timp că este o scurgere inutilă, şi să „anihileze complet statul profund” - duşmani percepuţi care, crede el, se ascund în locuri de muncă guvernamentale.
În cadrul guvernului, există sute de profesionişti numiţi politic care vin şi pleacă odată cu administraţiile. Există, de asemenea, zeci de mii de funcţionari „de carieră”, care lucrează sub preşedinţi democraţi şi republicani. Aceştia sunt consideraţi lucrători apolitici, a căror expertiză şi experienţă contribuie la menţinerea funcţionării guvernului, în special în timpul tranziţiilor.
Trump doreşte să poată transforma unii dintre aceşti funcţionari de carieră în posturi politice, făcându-i mai uşor de concediat şi de înlocuit cu loialişti. El ar încerca să realizeze acest lucru prin revigorarea unui ordin executiv din 2020 cunoscut sub numele de „Programul F”. Ideea din spatele ordinului a fost de a elimina protecţia locurilor de muncă ale lucrătorilor federali şi de a crea o nouă clasă de angajaţi politici. Acesta ar putea afecta aproximativ 50 000 din cei 2,2 milioane de angajaţi federali civili.
Preşedintele democrat Joe Biden a anulat ordinul când a preluat mandatul în ianuarie 2021. Dar Congresul nu a reuşit să adopte o lege care să protejeze angajaţii federali. Biroul de gestionare a personalului, principala agenţie de resurse umane a guvernului federal, a finalizat primăvara trecută o regulă împotriva reclasificării lucrătorilor, astfel încât Trump ar putea fi nevoit să petreacă luni - sau chiar ani - pentru a o desface.
Trump a declarat că se concentrează în special pe „birocraţii corupţi care au transformat în arme sistemul de justiţie” şi pe „actorii corupţi din aparatul nostru naţional de securitate şi informaţii”.
Dincolo de concedieri, Trump doreşte să ia măsuri drastice împotriva funcţionarilor guvernamentali care transmit informaţii reporterilor. De asemenea, el vrea să le impună angajaţilor federali să treacă un nou test pentru serviciul civil.
Impunerea de tarife pentru bunurile importate, în special cele din China
Trump a promis pe tot parcursul campaniei că va impune taxe vamale pe bunurile importate, în special pe cele din China. El a susţinut că astfel de taxe pe importuri ar menţine locurile de muncă din industria prelucrătoare în Statele Unite, ar reduce deficitul federal şi ar contribui la scăderea preţurilor la alimente. De asemenea, le-a prezentat ca fiind esenţiale pentru agenda sa de securitate naţională.
„Tarifele sunt cel mai grozav lucru inventat vreodată”, a declarat Trump în timpul unui miting organizat în septembrie în Flint, Michigan.
Nivelul tarifelor propuse a variat. El a propus un tarif general de cel puţin 10% pentru bunurile importate, o taxă de import de 60% pentru bunurile din China şi un tarif de 25% pentru toate bunurile din Mexic - dacă nu mai mult.
Trump nu ar avea probabil nevoie de Congres pentru a impune aceste tarife, după cum a fost clar în 2018, când le-a impus asupra importurilor de oţel şi aluminiu fără să treacă prin parlamentari, citând secţiunea 232 din Legea privind expansiunea comerţului din 1962. Această lege, potrivit Congressional Research Service, conferă preşedintelui puterea de a ajusta tarifele la importurile care ar putea afecta securitatea naţională a SUA, un argument pe care Trump l-a invocat.
„Suntem invadaţi de Mexic”, a declarat Trump la un miting în Carolina de Nord în această lună. Vorbind despre noul preşedinte al Mexicului, Claudia Sheinbaum, Trump a spus: „O voi informa în prima zi sau mai devreme că, dacă nu vor opri această avalanşă de criminali şi droguri care intră în ţara noastră, voi impune imediat un tarif de 25 % pentru tot ceea ce trimit în Statele Unite ale Americii”.
Reducerea protecţiilor pentru elevii transgender
Trump a declarat în timpul campaniei că, în prima zi a noii sale administraţii, va anula măsurile luate de administraţia Biden pentru a proteja elevii transgender împotriva discriminării în şcoli.
Opoziţia faţă de drepturile transsexualilor a fost în centrul argumentului final al campaniei lui Trump. Campania sa a difuzat o reclamă în ultimele zile ale cursei împotriva vicepreşedintelui Kamala Harris, în care un narator spunea: „Kamala este pentru ei/ele. Preşedintele Trump este pentru voi”.
În aprilie, administraţia Biden a anunţat noi măsuri de protecţie în temeiul Titlului IX, care clarifică faptul că tratarea elevilor transgender în mod diferit faţă de colegii lor de clasă reprezintă discriminare. Trump a răspuns spunând că va anula aceste modificări, promiţând să facă unele în prima zi a noii sale administraţii şi menţionând în mod specific că are puterea de a acţiona fără Congres.
„Le vom pune capăt în prima zi”, a declarat Trump în luna mai. „Nu uitaţi, asta a fost făcut ca un ordin al preşedintelui. Asta a venit ca un ordin executiv. Şi îl vom schimba - în prima zi va fi schimbat”.
Este puţin probabil ca Trump să se oprească aici.
Vorbind la un miting în Wisconsin în iunie, Trump a spus că „în prima zi” va „semna un nou ordin executiv” care va tăia banii federali pentru orice şcoală „care promovează teoria rasială critică, nebunia transsexuală şi alte conţinuturi rasiale, sexuale sau politice inadecvate în viaţa copiilor noştri”.
Trump nu a spus cum ar încerca să taie banii federali ai şcolilor, iar orice reducere generalizată ar necesita o acţiune din partea Congresului.
Foraj, foraj, foraj
Trump încearcă să inverseze politicile climatice menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.
Printr-un decret din prima zi, el poate anula măsurile de protecţie a mediului, poate opri proiectele eoliene, poate anula obiectivele administraţiei Biden de încurajare a trecerii la maşini electrice şi poate aboli standardele care obligă companiile să devină mai ecologice.
El s-a angajat să crească producţia de combustibili fosili din SUA, promiţând să „foreze, foreze, foreze”, atunci când va prelua puterea în prima zi şi încercând să deschidă pustiul arctic pentru forajul petrolier, despre care susţine că ar reduce costurile energiei.
Rezolvarea războiului dintre Rusia şi Ucraina
Trump a afirmat în repetate rânduri că ar putea să tranşeze războiul dintre Rusia şi Ucraina într-o singură zi.
Când i s-a cerut să răspundă la această afirmaţie, ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a spus că „criza ucraineană nu poate fi rezolvată într-o singură zi”.
Leavitt, secretarul de presă al lui Trump, a declarat pentru Fox News, după ce Trump a fost declarat miercuri câştigător al alegerilor, că acum va putea „negocia un acord de pace între Rusia şi Ucraina”. Ea a declarat ulterior: „Aceasta include, în prima zi, aducerea Ucrainei şi a Rusiei la masa negocierilor pentru a pune capăt acestui război”.
Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape trei ani. Trump, care nu îşi ascunde admiraţia pentru preşedintele rus Vladimir Putin, a criticat administraţia Biden pentru că a dat bani Ucrainei pentru a lupta în război.
În mai 2023, în cadrul unei conferinţe de presă CNN, Trump a declarat: „Ei mor, ruşii şi ucrainenii. Vreau ca ei să nu mai moară. Şi voi face asta - voi face asta în 24 de ore”. El a spus că acest lucru se va întâmpla după ce se va întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu Putin.
Va începe deportările în masă ale migranţilor din SUA
Vorbind luna trecută la mitingul său de la Madison Square Garden din New York, Trump a spus: „În prima zi, voi lansa cel mai mare program de deportare din istoria Americii pentru a-i scoate pe infractori. Voi salva fiecare oraş şi localitate care a fost invadată şi cucerită şi îi vom băga pe aceşti criminali vicioşi şi însetaţi de sânge în închisoare, apoi îi vom da afară din ţara noastră cât mai repede posibil”.
Trump îşi poate îndruma administraţia să înceapă acest efort din momentul în care ajunge în funcţie, însă este mult mai complicat să deportezi efectiv cele aproape 11 milioane de persoane despre care se crede că se află ilegal în Statele Unite. Pentru aceasta ar fi nevoie de o forţă de aplicare a legii uriaşă şi bine pregătită, de facilităţi de detenţie masive, de avioane pentru a muta oamenii şi de naţiuni dispuse să îi accepte.
Trump a declarat că va invoca Alien Enemies Act. Această lege din 1798, rar utilizată, permite preşedintelui să deporteze orice persoană care nu este cetăţean american şi provine dintr-o ţară cu care există un „război declarat” sau o ameninţare sau tentativă de „invazie sau incursiune prădătoare”.
El a vorbit despre desfăşurarea Gărzii Naţionale, care poate fi activată la ordinul unui guvernator. Stephen Miller, un consilier de top al lui Trump, a declarat că guvernatorii republicani înţelegători ar putea trimite trupe în statele din apropiere care refuză să participe.
Întrebat despre costul planului său, el a declarat pentru NBC News: „Nu este vorba de o etichetă de preţ. Nu este - într-adevăr, nu avem de ales. Când oamenii au ucis şi au omorât, când baronii drogurilor au distrus ţări, iar acum se vor întoarce în acele ţări pentru că nu vor rămâne aici. Nu există nicio etichetă de preţ”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
