Ce alimente să consumi mai des pentru a ține boala Alzheimer la distanță. Dieta are un rol important în sănătatea creierului

O dietă corectă poate ajuta la evitarea demenţei, potrivit unei noi cercetări a celor de la Harvard. Raportul indică ce alimente ar trebui să includem la micul dejun, prânz şi cină pentru a susţine cel mai bine creierul.

Noul studiu concluzionează că dietele care pun accentul pe plante, cum ar fi dieta mediteraneană sau dietele tradiţionale întâlnite în China, Japonia şi India, par să reducă riscul de îmbolnăvire de Alzheimer, în special în comparaţie cu o dietă occidentală bazată pe alimente mai grase şi mai procesate.

Prevalenţa globală a bolii Alzheimer este alarmantă. Estimările actuale indică faptul că aproximativ 32 de milioane de persoane suferă de Alzheimer, iar un număr impresionant de 315 milioane prezintă semne preclinice.

Aceste cifre reprezintă 22% din persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, ceea ce face din Alzheimer o provocare majoră pentru sănătate la nivel mondial.

Dieta occidentală nu e tocmai benefică pentru sănătatea creierului

A fost documentat faptul că ratele de Alzheimer, considerată cea mai frecventă formă de demenţă, au tendinţa de a creşte în ţările care fac tranziţia nutriţională către dieta occidentală, scrie news.ro, care citează studiul publicat în Journal of Alzheimer’s Disease.

Acum, acest nou proiect identifică factori de risc pentru demenţă, cum ar fi consumul mai mare de grăsimi saturate, carne (în special carne roşie, cum ar fi hamburgerii şi grătarul), carne procesată (hot dog) şi alimente ultraprocesate, bogate atât în zahăr, cât şi în cereale rafinate.

Noua analiză indică, de asemenea, de ce anumite alimente cresc sau reduc riscul de Alzheimer.

De exemplu, carnea a crescut cel mai mult riscul de demenţă prin creşterea factorilor de risc, cum ar fi inflamaţia, rezistenţa la insulină, stresul oxidativ, grăsimile saturate, produşii finali de glicaţie avansată şi N-oxidul de trimetilamină.

Autorii studiului evidenţiază câteva alimente care par să ofere protecţie împotriva bolii Alzheimer, cum ar fi legumele cu frunze verzi, fructele şi legumele colorate, leguminoasele (cum este fasolea), nucile, acizii graşi omega-3 şi cerealele integrale.

Alimentele ultraprocesate pot creşte riscul de obezitate şi diabet, ei înşişi factori de risc pentru boala Alzheimer. Alimentele ultraprocesate sunt adesea lipsite chiar de ingredientele care se găsesc în alimentele vegetale integrale şi care ţin la distanţă demenţa, cum ar fi componentele antiinflamatorii şi antioxidanţii.

Sărăcia este un factor important al bolii Alzheimer în Statele Unite, deoarece alimentele ultraprocesate şi carnea sunt surse de energie mai ieftine decât fructele, legumele, cerealele integrale şi alte alimente mai nutritive, promovând astfel obezitatea.

Această cercetare sugerează în mod îngrijorător că, până în 2038, ratele de îmbolnăvire cu Alzheimer în Statele Unite ale Americii ar putea creşte cu până la 50% în comparaţie cu nivelurile înregistrate în 2018.

Acest calcul s-a bazat pe compararea tendinţelor obezităţii în SUA cu tendinţele bolii Alzheimer, iar această comparaţie a relevat un decalaj de două decenii între ratele obezităţii şi cele ale bolii Alzheimer.

Este interesant faptul că această estimare este destul de apropiată de o estimare publicată de Asociaţia Alzheimer în 2018 (o creştere estimată de 56%).

Estimarea din recentul studiu sugerează faptul că tendinţa de creştere a obezităţii, datorată consumului de carne şi de alimente ultraprocesate, este forţa motrice care determină demenţa.

Deşi riscul personal de a suferi de Alzheimer poate fi redus cu ajutorul dietei, este de aşteptat ca cei care continuă să aibă o dietă occidentală să continue să aibă un risc mai mare,

Inactivitatea fizică şi obezitatea contribuie, de asemenea, la un risc mai mare, spune dr. Edward Giovannucci, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Universitatea Harvard, într-un comunicat.

În afară de tipul special de alimentaţie, analiza demonstrează că un consum de carne roşie, rezistenţa la insulină, obezitatea, speciile reactive de oxigen şi stresul oxidativ, fitochimicalele şi homocisteina, printre alţi factori, interacţionează cu neuroinflamarea şi joacă un rol major în etiologia bolii Alzheimer.

Principalele concluzii ale analizei

modele de alimentaţie sănătoasă: o dietă sănătoasă este esenţială, existând dovezi care sugerează că aceasta poate reduce la jumătate riscul de a dezvolta boala Alzheimer;
diete pe bază de orez: risc mai mic asociat cu dietele pe bază de orez, în comparaţie cu dietele bogate în grăsimi şi cu un conţinut ridicat de energie;
consumul de carne: corelaţie puternică între consumul de carne şi creşterea riscului de boală Alzheimer;
consumul de peşte şi omega-3: invers legat de boala Alzheimer, probabil datorită acizilor graşi benefici;
nutrienţi cheie: un aport ridicat de acid folic, vitaminele E şi C, precum şi consumul de peşte sunt asociate cu un risc redus de Alzheimer;

Alimente indicate pentru a preveni boala Alzheimer

mure, struguri roşii: resveratrol – antioxidant, citoprotector, neuroprotector;
cafea: acid cafeic – îmbunătăţirea memoriei şi a învăţării, reducerea radicalilor liberi, reducerea expresiei proteinei tau şi AβPP (amyloid β–protein precursor), creşterea expresiei proteinelor sinaptice;
peşte, în special cel oceanic de apă rece: omega-3, acid docosahexaenoic (22:6n-3) – efecte asupra funcţiei membranare, modularea neurotransmiţătorilor; vitamina D – efecte hormonale, reducerea producţiei de amiloid, creşterea clearance-ului;
fructe, legume (galbene, portocalii, roşii): carotenoizi, de exemplu, leuteină şi zeaxantină – reducerea stresului oxidativ, creşterea enzimelor antioxidante, neurogeneză;
fructe, legume (roşii, violete, albastre): antocianine – reducerea stresului oxidativ, reducerea inflamaţiei, reducerea agregării proteinei tau, reducerea apoptozei neuronale;
usturoi: allicină, alţi compuşi bioactivi – reducerea inflamaţiei, reducerea oxidării, neuroprotecţie;
leguminoase: polifenoli, peptide, saponine şi carotenoizi – interacţiunea cu receptorii membranei celulare, inhibarea enzimelor cheie;
leguminoase: folat – reducerea Hcy (aminoacidul homocisteină);
fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune şi nuci: acizi fenolici, de exemplu, acid cafeic – protecţie împotriva toxicităţii induse de βA (beta-amiloid), reducere a fosforilării proteinelor tau;
nuci, migdale, alune şi non-flavonoide, de exemplu, lignani din seminţele de in şi susan: – îmbunătăţirea neurodegenerării induse de βA, protecţia împotriva stresului oxidativ, activitate anticolinesterazică, inhibarea căilor de semnalizare inflamatorie;
fructe cu coajă lemnoasă, migdale, alune şi nuci flavonoide: quercetină – citotoxicitate indusă de βA 1-42, oxidarea proteinelor, peroxidarea lipidelor şi atenuarea apoptozei;
ulei de măsline: oleuropeină, oleocanthal – antioxidant, protecţia celulelor nervoase, reducerea nivelului de βA, prevenirea agregării βA, reducerea expresiei glutaminilciclazei, reducerea inflamaţiei, reducerea agregării βA, modularea clearance-ului βA;
ardei: capsaicină – depunerea de tau, apoptoza şi atenuarea disfuncţiei sinaptice;
produse din soia: genisteină – reducerea stresului oxidativ, protecţia mitocondrială, reducerea apoptozei, ameliorarea inflamaţiei, reducerea sintezei βA, reducerea formării plăcii senile;
condimente: scorţişoară, ghimbir, piper, şofran – suprimarea inflamaţiei, antioxidant, inhibarea acetilcolinesterazei şi a agregării βA;
turmeric, pudră curry: curcumină – prevenirea agregării βA, protecţia neuronilor, îmbunătăţirea funcţiei sinaptice;
legume crucifere: izotiocianaţi – antioxidant, antiinflamator, suprimarea activităţii acetilcolinesterazei;
legume cu frunze verzi: folat, luteină, filochinonă – reducerea Hcy, antioxidant, antiinflamator;
cereale integrale: acizi fenolici – antioxidant, antiinflamator, antimicrobian;