Prima petrecere de Revelion din România s-a ținut acum aproape 120 de ani, dar obiceiul a venit din Franța unde încă de acum câteva secole se țineau uneori lungi festinuri nocturne, în zile speciale. În Franța șampania a devenit prima oară simbol al luxului de Revelion, iar acum unii francezi mănâncă în noaptea dintre ani chiar și carne de zebră.
Termenul Revelion provine din franceză. Cele mai vechi documente care se referă la ”reveillon” ca fiind o masă nocturnă datează din secolul 16 și era vorba despre o masă festivă care se ținea până la ora 2 sau 3 și se referea în primă fază la masa de Crăciun.
În Franța sunt câteva lucruri nelipsite la masa de revelion: șampania, cârnații de porc, stridiile și tartinele cu foie gras. În unele locuri se face și supă de ceapă. În ultimii ani se consumă tot mai multă carne exotică, precum cea de zebră, de cangur sau de crocodil.
Revelionul se organiza la începutul secolului 20 în special în Bucureşti, în familiile aristocratice. Primul Revelion despre care știm cu siguranță a fost organizat la final de an 1903 la Ploiești.
La o masă de Revelion foarte pretențioasă din perioada interbelică puteau fi aduse ”bucate” care să satisfacă orice gust, oricât de rafinat, precum raţă cu sos de portocale, curcan fript umplut cu castane, icre moi şi biscuiţi de şampanie.
În comunism ziua de 31 decembrie începea cu mersul la muncă și continua cu cozi, chiar și la sifoane. De Revelion oamenii voiau să aibă pe masă lucruri rare pe care în timpul anului nu le (prea) vedeau, cum ar fi șampania, portocalele, icrele negre sau bananele.
Revelionul și originile franceze ale termenului
Cum era definit Revelionul într-un dicționar din perioada interbelică
revelión n., pl. oane (fr. reveillon, d. reveiller, a deștepta, din éveiller, care e lat. *exvĭgĭlare, cl. evigilare, a se deștepta. V. veghez). Petrecere în noaptea din ajunu Anului Nou (31 Decembre). V. cotilion.
Cele mai vechi informații despre un festin lung la final de an și început de nou an sunt de pe vremea Imperiului Roman, după ce Iulius Caesar a stabilit că anul nou va începe la 1 ianuarie, și nu la 1 martie ca până atunci. La câteva zile după marea sărbătoare a Saturnaliilor urma sărbătoarea denumită a sigiliilor, iar venirea anului nou era celebrată prin ospețe lungi cu foart multe feluri de mâncare. Nu se născuse însă Revelionul așa cum îl știm.
Din Franța provine termenul Réveillon și numele vine de la réveil care înseamnă trezire în franceză, pentru că participanții trebuiau să stea treji până dimineață când masa copioasă se termina. Ziua de 1 ianuarie a fost declarată zi liberă legală în anul 1810, iar termenul Reveillon a fost folosit începând cu secolul 18 în Franța pentru o masă îmbelșugată a nobililor în noaptea Anului Nou.
Cele mai vechi documente care se referă la ”reveillon” ca fiind o masă nocturnă datează din secolul 16 și era vorba despre o masă festivă care se ținea până la ora 2 sau 3 și se referea în primă fază la masa de Crăciun. Francezii au și în prezent două Revelioane: Reveillon de Noel, în noaptea de Crăciun și Réveillon de la Saint-Sylvestre, în noaptea de 31 decembrie către 1 ianuarie.
Și la francezii este tradiția sărutului sub vâsc, iar vâscul era considerat sfânt încă de pe vremea celebrilor preoți ai celților: druizii. Și în Evul Mediu erau agățate ramuri de vâsc de tavanul casei pentru că se credea că aduce noroc.
Data de 1 ianuarie a fost stabilită pentru prima dată ca început de an din punct de vedere religios în anul 1691 de către Papa Inocenţiu al XII-lea. Ulterior, expresia „Réveillon“ a fost extinsă în Franţa la toate mesele luate seara târziu sau noaptea şi a fost ataşat petrecerii din noaptea de Anul Nou. Mai exact, cuvântul marca o cină luată la miezul nopţii, cu ocazia unei sărbători.
Interesant este că încă din secolul 16 există date din Franța despre locuri unde se organizau mese festive după slujba de la miezul nopții de Crăciun (Messe de Minuit). În multe gospodării se tăia porcul în noiembrie sau decembrie și se mânca din el luni bune, dar anumite părți, care nu se păstrau atât de mult, erau mâncate mai întâi și de aceea în noaptea de Crăciun în Franța de acum 200-300 de ani se mâncau diverse tipuri de cârnați de porc, spre exemplu.
În Franța, de Revelion se consumă o combinație de lucruri de îmbină luxul, cu clasicul și cu noutatea. Șampania este simbolul luxului, clasicul este reprezentat de cârnați precum boudin blanc și de stridii sau somonul afumat, iar la noutăți poate fi inclus macaronul sărat cu foie gras (Macaron au foie gras). În unele locuri se mănâncă și supă de ceapă, în altele mici tartine cu foie gras și alte bunătăți. Se mânca și carne de animale exotice: în anii 30 carne de ren, mai recent unii mănâncă zebră, struț sau cangur. Mai multe supermarket-uri din Franța vindeau încă de acum câțiva ani carne de zebră, iar struțul era prezent în galantare de mai bine de 25 de ani.
Se consumă și fructe exotice precum ananas, mango și licii. Francezii vor să petreacă în stil ”la nuit de la Saint Sylvestre”!
Primele state care trec în noul an sunt națiunile insulare din Pacific Tonga, Samoa și Kiribati, sunt celebre festivitățile cu focuri de artificii de la Sydney, dar și cele cu globul de cristal din Times Square, din New York. Anul acesta, din cauza pandemiei multe festivități au fost însă anulate sau mult micșorate.
Revelionul la români - De la prima petrecere, până la ”Ce facem de Rev?”
Obiceiul vest-european a luat amploare, fiind preluat în România la sfârşitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20 de către copiii boierilor aflaţi la studii în străinătate.
Regele Carol I organiza un mare bal de 1 ianuarie la palat unde puteau fi și peste 2.000 de invitați, după moda petrecerilor de Anul Nou din Occident, dar înainte de 1900 nu sunt informații că ar fi fost folosit numele de Revelion. Erau invitate personalităţi din armată, politică, diplomaţie şi din lumea artistică. Însă în stradă, bucureştenii obișnuiți se distrau privind la fastul convoiului regal şi la eleganţa trăsurilor şi cupeurilor invitaţilor şi aşteptau cu înfrigurare momentul de final, cu jocuri de lumini şi torţe.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
