Corina Băcanu, creator digital, a povestit, pe contul său de Facebook cum a fost „atacată” de o ciorbă sau o tocăniță aruncată de la geam. Totuși, a avut noroc pentru că o „bucată mare de os de vită” i-a trecut, la propriu, pe lângă ureche și nu a lovit-o în cap. Corina spune că „în țara asta pe noi o să ne omoare gunoiul” și că „ne lipsește dorința de a fi curați”. Totuși, ea își păstrează speranța „doar datorită antreprenorilor și companiilor cărora le pasă de oraș”.
Iată mesajul complet al Corinei Băcanu:
„Ieri era să mor, prieteni. M-am dus să cumpăr ceva de la supermarket și când am ieșit, căci magazinul era la parterul unui bloc, în capul meu a aterizat fie o ciorbă, fie o tocăniță, n-am reușit să descifrez exact felul. Dar nu ciorba sau tocănița era să-mi facă felul, ci bucata mare de os de vită care mi-a mângâiat urechea și s-a zdrobit cu zgomot de asfalt.
Auooleu, viața mea, m-a avertizat ceasul de la mână că atinsesem 120 de bătăi pe minut. Zbârnâia și se zbătea ca nebunul, m-a și întrebat dacă nu cumva vreau să sun la 112.
Băi prieteni, în țara asta pe noi o să ne omoare gunoiul, mă! Vă jur. Gunoiul, aerul poluat și educația, sau lipsa ei, mă rog, detalii. Adică acele lucruri pe care nu le mai simți o dată ce te-ai obișnuit cu ele, dar care te îngroapă. Tot așa, și la propriu și la figurat.
Văzându-mă plină de lături și în pragul AVC-ului, niște oameni îngrijorați m-au întrebat dacă sunt ok, dar au stat mai la distanță, așa, că miroseam ca un sconcs de ghenă de Grivița. S-au uitat în sus să caute “autorul”, dar autorul trântise deja fereasta și se bucura că și-a lăsat și azi amprenta asupra mediului, scăpând de gunoiul din casă pe geam.
Suntem murdari, în primul rând la cap. Ne lipsește dorința de a fi curați și nu pricep de unde vine mentalitatea asta că parcă alții, mult mai rău decât noi, s-au civilizat în 10 ani cât noi nu vom reuși nici peste alții 100.
Și cred că e dincolo de educație. Ne lipsește instinctul de conservare, de supraviețuire, acel bun simț primar care zice “băi, nu trăi și nu respira gunoi!”.
Și e trist. Eu niciodată nu am vrut să plec de aici. Mereu am crezut că suntem pe drumul cel bun. Și suntem, cumva. Dar asta datorită companiilor private care au investit în mediu, în ciuda noastră, paradoxal, și în ciuda piedicilor inerente când încerci să implementezi binele în România.
Ca să închei într-o notă mai optimistă, căci speranța e singurul lucru care mi-a rămas, am văzut în ultimii ani și îmbunătățiri: copaci solari, scrumiere stradale, stații de autobuz inteligente, comunicare educativă, graffiti-uri eco care ne surprind plăcut retina, plantări diverse, per total cred că mergem înainte. Și asta aproape doar datorită antreprenorilor și companiilor cărora le pasă de oraș.
Însă e importantă și viteza. Căci eu mi-am pierdut cumva răbdarea.
Nu înțeleg și nu o să înțeleg niciodată de ce a #alegeasumat un oraș curat este așa dificil. Fiindcă gesturile mici, culmea, care nu necesită un efort uriaș, sunt cele care contează în schimbarea societății, a mediului și a vieții noastre.
Oricum, până una alta aveți grijă când ieșiți de la parterul vreunui bloc! Nu, gunoiul aruncat în cap nu aduce noroc!”
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
