Moldovenii votează duminică în turul al doilea al unor alegeri prezidenţiale cruciale, care ar putea determina dacă ţara post-sovietică îşi menţine cursul spre Europa sau dacă revine pe orbita Kremlinului. Analistul Valeriu Paşa, director al WatchDog.MD, un think tank, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un preşedinte care este ales de cetăţeni sau cineva care câştigă pentru că banii murdari ruseşti au plătit pentru el”.
Maia Sandu, preşedintele pro-occidental, doreşte să fie realeasă după ce a condus Moldova mai aproape de Uniunea Europeană ca niciodată, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina făcea ravagii aproape de graniţa sa estică, relatează News.ro.
Sandu a obţinut 42% din voturi în primul tur, care a avut loc în aceeaşi zi cu un referendum privind aderarea la UE, care a fost adoptat cu o diferenţă foarte mică. Ambele voturi au fost afectate de o vastă schemă de cumpărare de voturi legată de Kremlin, despre care Maia Sandu a spus că a reprezentat un „atac fără precedent” asupra democraţiei din Moldova.
Ea îl înfruntă pe Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general care candidează din partea Partidului Socialiştilor pro-rus. În cazul în care alte partide favorabile Kremlinului îşi vor schimba sprijinul în favoarea sa, turul al doilea va fi extrem de strâns.
În cadrul dezbaterii prezidenţiale de duminica trecută, Sandu - un fost funcţionar al Băncii Mondiale educat la Harvard, care a rupt legăturile cu Moscova - l-a numit pe Stoianoglo un „cal troian” care încearcă să se infiltreze în capitala ţării, Chişinău, în numele Kremlinului.
Analiştii spun că acest lucru nu este doar retoric. Valeriu Paşa, director al WatchDog.MD, un think tank, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un preşedinte care este ales de cetăţeni sau cineva care câştigă pentru că banii murdari ruseşti au plătit pentru el”.
Înainte de voturile de luna trecută, Ilan Şor, un oligarh susţinut de Rusia, s-a oferit să plătească oameni pentru a lucra la alegerea unui candidat favorabil Rusiei şi pentru a opri trecerea referendumului. Sandu a declarat că schema urmărea să plătească aproximativ 300.000 de alegători - aproximativ 10% din populaţie.
În ciuda faptului că a fost cotat cu puţin peste 10% înainte de alegeri, Stoianoglo a câştigat mai mult de 26% din voturile din primul tur. Atât Kremlinul, cât şi Şor au negat interferenţa, însă oficialii moldoveni au avertizat că şi al doilea vot ar putea fi vizat de scheme similare.
În afară de cumpărarea de voturi, analiştii spun că primul tur a dezvăluit o opoziţie reală faţă de Maia Sandu, al cărui prim mandat a fost afectat de crize succesive.
„Mai întâi a fost pandemia Covid-19, apoi a fost războiul Rusiei în Ucraina, apoi a fost criza gazului”, a declarat pentru CNN Maksim Samorukov, membru al Carnegie Russia Eurasia Center.
Deşi Sandu a reuşit să scape Moldova de gazul rusesc, acest lucru a avut un cost ridicat pentru una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Inflaţia a urcat pentru scurt timp la peste 30%, ceea ce a dus la creşterea sărăciei.
Unii au criticat, de asemenea, decizia „cinică” a preşedintei Maia Sandu de a organiza referendumul UE în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, poziţionându-se ca singurul politician capabil să aducă Moldova în Europa.
„Planul guvernului a fost ca problema integrării europene să tragă în sus sprijinul pentru Maia Sandu. S-a dovedit a fi invers: Nemulţumirea faţă de Maia Sandu a tras în jos sprijinul pentru integrarea europeană”, a declarat Samurokov.
Stoianoglo încearcă să profite de nemulţumirea faţă de Sandu păstrând un picior în ambele tabere. El a făcut apel la o „resetare” a relaţiilor cu Moscova şi a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin, susţinând în acelaşi timp că este angajat să adere la UE.
Ca urmare, platforma sa este un amestec de politici contradictorii, a declarat Samurokov: „Ori sprijini integrarea europeană, ori vrei să promovezi cooperarea cu Moscova. Este foarte greu de reconciliat”.
Cu toate acestea, oficialii moldoveni sunt pregătiţi pentru un al doilea tur de scrutin marcat de amestecul pro-rus. O înfrângere a lui Sandu ar reprezenta o lovitură zdrobitoare pentru speranţele Moldovei la un viitor european.
Un guvern favorabil Rusiei ar putea însemna, de asemenea, probleme suplimentare în Transnistria, o fărâmă separatistă de teritoriu în care sunt staţionate aproximativ 1.500 de trupe ruseşti. Oficialii s-au întrebat mult timp dacă Transnistria ar putea deveni în cele din urmă un al doilea front în războiul din Ucraina.
„Cel mai rău scenariu este că, dacă preiau controlul deplin asupra Parlamentului, vor lichida treptat orice instituţii democratice, inclusiv alegerile libere şi corecte. După aceea, vor folosi Moldova ca un cap de pod în spatele Ucrainei”, a declarat Paşa pentru CNN.
Alegerile din Moldova vor avea loc la o săptămână după cele din Georgia, un alt fost stat comunist în care Rusia încearcă să îşi menţină influenţa.
După ce partidul din ce în ce mai autocratic Visul Georgian şi-a revendicat victoria, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia a „câştigat” în Georgia şi este pe cale să facă acelaşi lucru în Moldova. Votul de duminică va determina dacă el are dreptate.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
