MAI PUȚIN DE JUMĂTATE DIN CĂILE FERATE SUNT ELECTRIFICATE
Un studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată 2017, aparținând Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar, arată că, deși în ultimii ani s-a înregistrat o usoară evoluție a numărului de călători transportați cu trenul, starea precară în care se află o parte importantă a infrastructurii feroviare, care determină restricții de viteză, precum și faptul că în jur de doar 40% din calea ferată este electrificată, nu permit operarea în condiții de calitate, care să genereze o creștere evidentă a cererii pentru aceste servicii sau, cel puțin, menținerea la un nivel relativ constant.
DE CE NU PREFERĂ ROMÂNII TRANSPORTUL PE CALEA FERATĂ?
Mai mult, potrivit aceluiași studiu, deși numărul de restricții de viteză s-a redus, de la 596 în anii anteriori, la 187 în 2016, durata mare de parcurs generează, în continuare, o atractivitate scăzută pentru acest mod de transport. Viteza comercială medie, 35, se situează, sub 50 km/h pentru trenurile de călători, ceea ce reprezintă cu 40-60% mai puțin față de viteza de proiectare a liniei. De notat că pe principalele douăzeci de secții interoperabile, cu excepția secțiilor modernizate de pe Coridorul IV, viteza medie de deplasare (fără timpul aferent staționărilor) este de circa 60 de km/h.
POLITICIENII ȘI SITUAȚIA INFRASTRUCTURII FEROVIARE
Ne-am întors în perioada locomotivelor cu aburi! Chiar și ele circulau mai repede pe infrastructura feroviara de atunci. E rușinos, spune și Dumitru Fornea, reprezentantul Confederației Sindicale Naționale Meridian în Comitetul Economic și Social European
Viteza comercială la care s-a ajuns în Romania, de exeplu, este rușinoasă. Nici măcar în perioada comunistă nu s-a întâmplat acest lucru. Noi ne-am întors la perioada locomotivelor cu aburi. Chiar și alea circulau mai repede pe infrastructura feroviară de atunci. Nu se poate ca în România anului 2017 să ai viteză comercială de 30 de km/h. Cum s-a ajuns aici? În primul rând, nu a existat voință politică pentru a avansa în acest domeniu. În al doilea rând, companiile feroviare, companiile de infrastructură au fost sparte, pentru că la noi politicienii imediat au cedat unor forme de șantaj, se presupunea că prin aceasta liberalizare, prin spargerea companiilor de stat ar putea obține o mai mare eficiență economică, în funcționare. Din păcate, se pare că nu a dat rezultate.
Rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală de 20.077 km de linii, fiind a şaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană. Potrivit CFR Calatori, rețeaua cuprinde 17.945 de poduri și podețe, 176 de tuneluri și 11.473 km terasamente.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
