CE VITEZĂ AU TRENURILE ÎN ROMÂNIA
30-35 de kilometri pe oră! Este viteza medie comercială cu care circulă trenurile din România. O consecință rușinoasă a lipsei investițiilor în infrastructură, recunoscută de toți factorii implicați. Iar efectele se răsfrâng asupra călătorilor.
În 1939, România se putea mândri cu trenuri ce prindeau peste 100 km/h. Anul 1939 este unul de referință. Căile ferate erau unul dintre domeniile în care țara putea ține capul sus în față occidentului. Asta, atât la parcul total de vagoane și locomotive, cât și la vitezele medii, la densitatea rețelei sau la frecvența trenurilor.
CFR-ul avea peste 2.000 de locomotive cu aburi ale căror viteze maxime erau de 60-70 km/h, dar existau și peste 100 de automotoare fabricate la Malaxa București. Acestea atingeau 110 km/h, făcând posibil un drum București- Constanța în două ore și jumătate.
NIMIC NOU LA VITEZA TRENURILOR DIN 1939 PÂNĂ AZI?
E adevărat, în 1939 trenul era singurul mijloc de transport acceptabil la preț pe distanțe mari. Nu prea existau curse interurbane de autobuze, iar parcul auto avea sub 40.000 de autoturisme.
Concret, de la București la Buzău sunt 128 km, pe calea ferată. Dacă în 1939, cel mai rapid tren parcurgea această distanță într-o oră și 28 de minute, în 2014 timpul de călătorie era de o oră și 51 de minute. Astăzi, potrivit CFR Călători, pentru cei 128 de km sunt necesare aproximativ 2 ore și 5 minute.
Mergem pe altă rută. Între București și Suceava sunt 450 km. Se parcurgeau cu cel mai rapid tren în 7 ore și 7 minute în 1939, în 5 ore și 53 de minute în 1988, iar în 2014 în 6 ore și 30 de minute. Astăzi, distanță este parcursă în peste 7 ore, depinde de rută.
București-Brașov este o rută foarte solicitată. Distanța de 166 km era parcursă în 3 ore și 10 minute în 1939, în 2 ore și 40 de minute în 1988, iar în 2014 în 2 ore și 24 de minute.
Luăm și o rută spre vest. București-Oradea. Cei 650 km se parcurgeau în 13 ore și 45 de minute în 1939, în 9 ore și 57 de minute în 1988 și în 12 ore și 33 de minute în 2014.
DE CE NU AVEM INFRASTRUCTURĂ PENTRU TRENURI DE MARE VITEZĂ?
Cum s-a ajuns aici și ce e de făcut, am încercat să aflăm de la președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. Pe calea ferată este nevoie de reparații capitale, dar și de investiții majore, spune Maxim Rodrigo
Este urgent nevoie de investiții, în poduri, podețe, aparate de cale ferată, stații vârf de pantă, stații tehnice și stații noduri de cale ferată, în traverse noi, deoarece multe sunt deteriorate. De fapt, în toată infrastructura feroviară este urgent nevoie, fiindcă, practic, a fost abandonată după Revoluție până în prezent. Peste 4000 de poduri și podețe necesită reparații capitale, peste 90% din instalațiile cu care se asigură siguranța circulației, instalații de centralizare electrodinamică sau mecanică, instalații de bloc de linie automată, etc, au durata de exploatare depașită față de durata normală prevazută prin reglementările specifice. Și, bineînțeles, aceste lipsuri crează factori de risc suplimentari și pentru personalul feroviar care asigură siguranța circulației.
Bani au fost, dar marea lor majoritate, au fost alocați către transportul rutier, precizează Maxim Rodrigo. Din păcate, nici acolo nu se văd rezultate.
BANI PUȚINI INVESTIȚI PROST ÎN CFR ÎN 29 DE ANI
Ministerul Transporturilor a primit bani, și banii respectivi trebuiau repartizați, așa cum se face în toată Uniunea Europeană, în mod egal sau, în orice caz, mai mult la transportul feroviar decât la transportul rutier. Realitatea a fost că la CFR Călători s-au repartizat banii care au venit în proporție de până în 10%, între 7 și 10%, și restul la transportul rutier, pentru autostrăzi, drumuri, etc. Rezultatele sunt că infrastructura s-a tot deteriorat și a tot scăzut viteza de circulație a trenurilor de călători și a celor de marfă, în timp ce, rutier, nu am avansat cine știe ce cu autostrăzi și nici cu alte drumuri.
Grav este că nu s-a investit mai deloc în materialul rulant, în ultimii 20 de ani.
În materialul rulant nu s-a mai investit din 2005 până în 2017 deloc, iar pe strategia 2017 - 2030, România iarăși nu apare că va investi în material rulant motor deloc. Adică în automotoare, rame, etc. În fiecare an, investesc toate țările în material rulant, numai la noi nu se investește.
SCHIMBĂRILE DESE - CHEIA MARILOR... EȘECURI LA CFR
Am încercat să aflăm și cine e de vină pentru lipsa investițiilor de la președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.
De vină sunt conducerile ineficiente ale acestei companii de-a lungul timpului, datorită dezinteresului acestor conduceri față de infrastructura feroviară, și de faptul că nu au fost folosiți oameni competenți pentru decizii importante. Și toate acestea au fost posibile pentru că miniștrii transporturilor s-au schimbat aproape în fiecare an, și fiecare ministru a schimbat directorul general de la CNCFR SA, ca să nu mai spunem că în ultimul an și jumătate am avut 3 miniștri la Transporturi. Poate toți au venit bine intenționați dar, neavând continuitate, atât pentru instrastructură cât și pentru infrastructura feroviară efectele sunt dezastruoase.
Dacă vrei să citești toate materialele Campaniei Știrilor Digi FM, le găsești aici.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
