INVESTIȚII APROAPE DE ZERO ÎN CALEA FERATĂ
Vechimea medie a garniturilor de trenuri este de aproximativ 35 de ani, dar există şi unităţi care au o vechime de peste 60 de ani, 50% din acestea fiind încă în folosinţă. Câteva alte tipuri de trenuri, cum ar fi locomotivele diesel-electrice, locomotivele diesel şi ramele electrice au o vechime mai mare de 30 de ani, cu o rată de utilizare mai mică de 60%.
Vechimea materialului rulant duce la reducerea gradului de utilizare a acestuia. Garniturile de tren învechite sunt în general mai puţin fiabile şi necesită mai multe lucrări de întreţinere pentru a furniza servicii de o calitate similară cu cea a operării unui parc feroviar modern, ceea ce înseamnă că există un excedent în operare.
Că nu s-a mai investit în materialul rulant între 2005 și 2017 deloc, am aflat de la președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Maxim Rodrigo.
LOCOMOTIVE VECHI DE 60 DE ANI ÎNCĂ ÎN CIRCULAȚIE
"În materialul rulant nu s-a mai investit din 2005 până anul trecut deloc. La CFR Călători-de exemplu- este o lipsa foarte mare de material rulant pentru asigurarea trenurilor de călători. Din ce în ce mai multe vagoane ies din compoziția trenurilor. Deci vă dați seama că la circa 1300 de trenuri de călători... cum se asigura zilnic cu cele 700 de vagoane plus alte 200 de automotoare. Sunt multe locomotive vechi. Prea multe", mai spune Maxim Rodrigo
Majoritatea locomotivelor sunt scadente deja la reviziile mari. Sunt vechi, au o vârstă medie de 35 de ani. Pe zi ce trece se împuținează numărul lor din cauza faptului că cedează, vă dați seama... sunt unele care au chiar și 60 de ani vechime. Și încă mai merg... care ar trebui să fie undeva pe la muzeu!
Cifrele sunt confirmate și de Adrian Vlaicu. Expertul în afaceri în cadrul SNTFC CFR Călători SA este de părere că lucrurile se pot schimba. Odată modernizările făcute, materialul rulant mai poate fi folosit 15-20 de ani. Investițiile, însă, nu trebuie neglijate și trebuie să luăm modelul altor țări europene
Vechimea parcului CFR Călători - de cam 30 de ani - este o vechime medie, dar atrag atenţia că, odată cu modernizările, lucrurile se schimbă, materialul rulant devine upgradat şi va fi capabil să circule în următorii 15-20 de ani. Este evident că la CFR Călători este nevoie imperioasă de investiţii. De altfel, ţările din Europa au făcut investiţii majore în ultimii ani în partea de infrastructură, în material rulant, în operatorii naţionali de transport. Au dat material rulant acestor societăţi, le-au mărit parcul, iar parcul devenit excedentar încearcă să îl vândă.
A ȘAPTEA REȚEA FEROVIARĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
Mergem mai departe și privim către lungimea rețelei de căi ferate.
Pentru că nu au fost asigurate fonduri pentru lucrările de reparaţie curentă (RC) a infrastructurii feroviare, în ultimii ani capacitatea de circulaţie a fost diminuată, iar lungimea totală a reţelei s-a micşorat la 20.385 km în anul 2008, faţă de 21.030 km, în 2001.
În prezent, potrivit CFR Călători, rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală de 20.077 km de linii, fiind a şaptea rețea că mărime din Uniunea Europeană.
Rețeaua cuprinde 17.945 de poduri și podețe, 176 de tuneluri și 11.473 km terasamente.
Spre comparație, în 2008, însă, pe reţeaua naţională de căi ferate existau 18.170 poduri şi podeţe, 170 tuneluri şi 11.473 km terasamente cu lucrările de apărare, consolidare, drenare şi protecţie aferente acestora.
Potrivit Institutului National de Statistică, la 31.XII.2017, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.
CE ȚARĂ ARE CEA MAI BUNĂ INFRASTRUCTURĂ FEROVIARĂ?
Despre starea infrastructurii feroviare din România a scris și Octavian Udriște, consultant - Club Feroviar, în cartea sa, intitulată „Pentru o mobilitate durabilă în aglomerările urbane„.
Potrivit acestuia, „ politica greșită dusă în ultimii peste 20 de ani față de această infrastructură strategică, caracterizată prin lipsa investițiilor și a fondurilor necesare mentenantei, au condus la scăderea dramatică a atractivității sistemului feroviar, îndeosebi în transportul de călători„.
Octavian Udriște face o analiză a elementelor de infrastructură, așa cum se prezintă ele la 1 ianuarie 2018. Astfel, din cei 10,632 de km lungime exploatare, 60.7% erau scadenti la reparațiile capitale. Dezastru și la terasamente! Din 15.007, la 1 ianuarie 2018, 61.3% aveau nevoie de reparații capitale.
Așa se face că, la calitatea infrastructurii feroviare suntem codaşii Europei. Pe o scară de la 1 la 7, în care 1 înseamnă o reţea nedezvoltată şi de o calitate scăzută, iar 7 una eficientă şi extinsă, calea ferată de la noi a primit notă 2,6. Olanda, Franţa şi Finlanda au, potrivit Forumului Economic Mondial, cea mai bună infrastructură feroviară din Europa.
Campania Știrilor DIGI FM, CA SĂ ȘTII, ROMÂNIA, dedicată stării în care a ajuns infrastructura feroviară din țara noastră, continuă luni, 14 MAI, cu un nou episod.
Un material realizat de Adina Leoveanu.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM, la fiecare 30 de minute. Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
