Românii se căsătoresc la vârste mai înaintate față de acum 30 de ani și divorțează mult mai greu, un semn al schimbărilor fundamentale prin care a trecut societatea românească după Revoluția din 1989. În 2020, căsătoria a ajuns un eveniment pe care mulți dintre tineri caută să-l amâne cât mai mult. Asta nu înseamnă că își ignoră sentimentele, însă și le manifestă ceva mai puțin formal, fără să ajungă așa repede la Starea Civilă, arată o analiză realizată de Frames.
Acum 30 de ani, românii sărbătoreau în premieră, pe 14 februarie, Valentine’s Day, ziua occidentală a îndrăgostiților. Statisticile oficiale, analizate de experții de la compania de consultanță Frames, arată că în 1990, tinerii erau mult mai deciși să își unească destinele decât în prezent. Bărbații se căsătoreau în medie la 25 de ani, iar femeile la 22 de ani. De atunci, vârsta medie a tinerilor aflați la prima căsătorie a crescut vertiginos, ajungând, în 2018, la 31,9 ani în cazul bărbaților, și la 28,7 ani în cazul femeilor.
Analiza Frames arată, totodată, că numărul căsătoriilor a scăzut vertiginos în ultimii 30 de ani. Dacă în 1990, la Oficiile de Stare Civilă erau înregistrate 192.652 de căsătorii, în 2018 numărul acestora a scăzut cu aproape 50.000 (143.292).
Recordul negativ din punct de vedere al căsătoriilor a fost înregistrat în 2011, când Institutul Național de Statistică raporta un număr total de 105.599 de căsătorii.
„2010, 2011 și 2012 au fost anii crizei economice, iar românii au resimțit din plin provocările acelor vremuri. Scăderea abruptă a numărului căsătoriilor este în strânsă legătură cu problemele financiare din acea perioadă, cu disponibilizările, cu tăierile de salarii, cu climatul de insecuritate socială”, arată analiza Frames.
Odată cu ieșirea din criză, și căsătoriile au revenit pe un trend pozitiv, semn că românii au început să aibă din nou încredere în viitor și să își întemeieze o familie. Așa s-a ajuns ca în 2018, se fie înregistrate 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior.
Rata nupţialităţii (denumirea statistică a ratei căsătoriilor) a ajuns, astfel, la 6,5 căsătorii la 1000 locuitori, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În 1990, spre comparație, se înregistrau 8,3 căsătorii la 1000 de locuitori.
CĂSĂTORIA, LA VÂRSTA MATURITĂȚII
De ce amână tinerii tot mai mult căsătoria? Cum de s-a ajuns ca femeile, mai ales cele din mediul urban, să se căsătorească la o vârstă medie de 30 de ani, în creștere cu aproape 10 ani față de acum 30 de ani?
Potrivit experților, motivele sunt multiple și au legătură cu schimbările majore prin care a trecut societatea românească.
„Acum 30 de ani, căsătoria era un pas esențial pe care tinerii îl făceau, odată cu încheierea studiilor, cu găsirea unui loc de muncă. Era un eveniment social în care sentimentele erau în strânsă legătură cu obiceiurile, cu ideea de cămin, de siguranță, de familie tradițională, mai ales în mediul rural. În 2020, societatea românească este mult mai sofisticată, mai ales în zonele urbane. Educația, influența massmedia & social media, emanciparea socială, aspirațiile legate de job, de carieră, opțiunile multiple legate de petrecerea timpului liber, însuși conceptul de ,,întâlnire’’, de relație sentimentală se prezintă la un alt nivel. Internetul, serviciile de dating au influențat în mod semnificativ apetitul românilor pentru relații de durată, un fenomen, de altfel, întâlnit la nivelul tuturor țărilor occidentale”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Așa s-a ajuns ca vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, să fie de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei. Spre comparație, cei mai tineri insurăței, în anul 1990, erau cei din mediul rural. Femeile se căsătoreau, în medie, la vârsta de 21,3 ani, iar bărbații la 24,8 ani.
„Dincolo de condițiile sociale, de mentalitate, amânarea căsătoriilor trebuie pusă în legătură directă cu situația economică a cuplului. Achiziția unei locuințe reprezintă, în 2020, o adevărată provocare, mai ales pentru tineri. Contractarea unui credit este determinată de nivelul salarial, iar costurile vieții în comun generează o presiune pe care multe dintre cupluri reușesc cu greu să o suporte, astfel că amână căsătoria și conceperea unui copil o perioadă tot mai lungă de timp, în așteptarea îmbunătățirii situației financiare.”, arată analiza.
Potrivit datelor INS, în 2018, cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (12,2%).
În anul 2018 s-au înregistrat, în total, 143.292 căsătorii, cu 679 căsătorii mai multe decât în anul anterior. Numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Bucureşti (24476 căsătorii), urmat de judeţul Iaşi (6641), Suceava (5179) şi Timiş (5135), iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în judeţul Tulcea (1087 căsătorii).
Cele mai ridicate rate de nupţialitate (număr de căsătorii la 1000 de locuitori) s-au înregistrat în Bucureşti (11,5‰), judeţul Ilfov (7,7‰) şi judeţul Iaşi (7,0‰), iar cele mai mici rate de nupţialitate s-au înregistrat în judeţul Tulcea (4,6‰) şi în judeţul Vâlcea (3,4‰).
La nivel european, România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta (6,3‰). Ţările învecinate României, Bulgaria (4,0‰) şi Ungaria (5,2‰), au rate de nupţialitate mai mici decât ale României.
DIVORȚURI MAI PUȚINE
Analiza Frames arată, pe de altă parte, că numărul divorțurilor, în 2018, este la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 30 de ani. Dacă în 1990 se înregistrau 32.966 divorțuri, iar în 2010 erau raportate 32.632, în 2018 numărul acestora scăzuse la 30.857, mai puține cu 290 divorţuri comparativ cu anul 2017.
Rata divorţialităţii (numărul de cazuri de divorț la 1000 de locuitori) a scăzut de la 1,42 divorţuri la 1000 locuitori în 1990 la 1,39 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2018.
Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost, în 2018, de 43 ani pentru bărbaţi şi de 39,3 ani pentru femei.
„Statisticile oficiale arată că cel mai ridicat număr de divorțuri se înregistrează în mediul urban, dublu față de cel din mediul rural. Vârsta predilectă a celor care divorțează este de 40-44 ani în rândul bărbaților (5813 divorţuri/20,0% dintre divorţuri) și de 30-34 ani la femei (5626 divorţuri/18,8% dintre divorţuri)”, arată analiza.
Datele Institutului Național de Statistică, prelucrate de Frames, arată, totodată, că numărul femeilor în vârstă de până la 30 ani care au divorţat a fost de 2,4 ori mai mare decât numărul bărbaţilor aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.
După vârsta de 50 de ani, numărul bărbaţilor care au divorţat a fost semnificativ mai mare decât cel al femeilor, de 1,4 ori la grupa de vârstă 50-54 ani, de 1,8 ori la grupa de vârstă 55-59 ani şi de peste 1,9 ori la persoanele de 55 de ani şi peste.
Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2018, două treimi s-au realizat cu „acordul părţilor”. În 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor soţi, 11,0% din vina soţului, 3,9% dintre cazuri din vina soţiei şi 37,8% din alte cauze.
Din punct de vedere regional, cele mai multe s-au semnalat în București, 2888 cazuri de divorţ, reprezentând 9,4% din numărul total de divorţuri înregistrat, iar cel mai mic număr în judeţul Vâlcea (215 divorţuri).
La nivelul Uniunii Europeană, România, cu o rată a divorţurilor de 1,5‰, se află la mijlocul clasamentului în care campioane sunt Letonia şi Lituania (3,1‰) şi Danemarca (3,0‰). Cele mai mici rate de divorţialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,8 ‰) şi Grecia (1,0‰).
DRAGOSTEA NU ȚINE CONT DE ACTE
Cei 30 de ani de democrație, de capitalism, de influențe occidentale, de emancipare și de schimbări economice au influențat în mod semnificativ viața de cuplu a românilor.
„Înainte de Revoluție, să te căsătorești de tânăr, să ai copii, să ai un job stabil, ținea de obiceiurile din familie, de tradiții, dar și de constrângerile administrative. Nu primeai casă în repartiție dacă nu aveai familie, nu aveai acces la anumite joburi dacă nu erai căsătorit, existau multiple filtre și stimulente care influențau dinamica socială. După 1990, societatea s-a schimbat fundamental, inclusiv în ceea ce privește influența statului, cu bune și rele. Scăderea numărului căsătoriilor a fost însoțită de o scădere a natalității care, în 2020, a devenit o problemă cu grave consecințe sociale și economice”, arată analiza.
În prezent, viața de cuplu înseamnă pentru mulți români, mai ales pentru cei din generațiile tinere (20-40 ani) mai mult o relație bazată pe sentimente și mai puțin pe acte.
„Sunt multe cupluri care trăiesc fără să aibă un certificat de căsătorie, dar acest lucru nu înseamnă că nu își doresc o viață împreună, că nu au planuri de viitor, că nu au încredere în sentimentele lor. De cele mai multe ori, însă, căsătoria reprezintă un pas financiar important, de la cheltuielile de nuntă la cele administrative (chirie,rată, costuri cu utilitățile comune), cu multe provocări pe care mulți tineri nu sunt dispuși să le suporte, pe moment. Asociarea căsătoriei cu existența unei locuințe permanente, cu natalitatea, în condițiile unor resurse financiare limitate, reprezintă, în continuare, un pas semnificativ pe care prea puțini tineri sunt hotărâți să și-l asume. Pentru majoritatea, amânarea oficializării relației are legătură, în general, cu perspectiva unui viitor financiar mai bun”, afirmă analiștii.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor statistice privind dinamica căsătoriilor și divorțurilor din România, din perioada 1990-2018, ultimul an pentru care există date oficiale finale.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
