Mulți dintre cei peste 1,3 milioane de bucureșteni conectați la rețeaua de termoficare ar putea ajunge să se spele cu apă încălzită la aragaz, în condițiile în care lucrările majore de refacere a conductelor, absolut vitale pentru funcționarea sistemului, vor fi din nou amânate, arată o analiză Frames.
Primăria Capitalei și-a propus să reabiliteze din fonduri proprii în acest an, potrivit datelor din buget, numai 137,5 kilometri din cei aproape 4000 kilometri de conducte cât măsoară rețeaua de termoficare a Bucureștiului.
Asta în condițiile în care peste 80% din rețea, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore. Dincolo de gradul semnificativ de uzură și de pericolul de avarii, apa caldă transmisă prin această rețea plină de rugină și petice tinde să devină un pericol pentru sănătate.
„Riscul ca Bucureștiul să rămână fără apă caldă și căldură, în orice moment, este unul major, sistemul de termoficare aflându-se în pragul colapsului. Avaria majoră de zilele trecute, în urma căreia zeci de mii de bucureșteni din Sectoarele 2 și 3 au rămas fără căldură sau apă caldă, este doar un exemplu care demonstrează cât de gravă este situația. Pe măsură ce lucrările de reabilitare întârzie, rețeaua se degradează și mai mult, iar consecințele vor fi pe măsură”, afirmă analiștii de la Frames.
La rețeaua de termoficare administrată de Termoenergetica sunt racordate, în prezent, peste 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat ( inclusiv școli și spitale) şi firme particulare.
În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte, în sezonul de iarnă, a scăzut progresiv de la valori de 8 - 9 bari la 3,5 - 4 bari și chiar sub acest nivel.
Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.
„Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore”, arată analiza.
În 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte. Nu se știe exact cât s-a realizat din acest plan. RADET/Termoenergetica nu au prezentat nicio informare concretă, cu obiective îndeplinite.
În lipsa unei strategii viabile pentru refacerea sistemului de termoficare, problemele financiare ale noii societăți Termoenergetica riscă să se accentueze pe viitor, mai cu seamă că, din 2021, mare parte dintre bucureșteni nu vor mai primi subvenții, astfel că facturile vor fi cu mult mai mari.
Decizia este prevăzută de Legea privind venitul minim de incluziune, ce modifică radical sistemul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor. Aceasta trebuia aplicată de la 1 aprilie 2019, însă a fost amânată de Guvern până la 1 aprilie 2021.
„În prezent, bucureștenii plătesc doar o mică parte din preț. O gigacalorie (cantitatea de energie necesară pentru a încălzi apa de pe țevi) costă acum 495,51 lei, din care bucurestenii achita doar 163 de lei. Restul sumei este acoperită de Primaria Capitalei, prin subvenție. Din 1 aprilie 2021, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent”, arată analiza Frames.
Cu datorii istorice de miliarde de lei, fără investiții în reabilitarea conductelor, fără bani de subvenții și fără niciun ban din fonduri UE, misiunea Municipalității va fi una cu adevărat imposibilă în 2020.
„Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-și asume pericolul și să ia măsuri concrete pentru a evita consecințele negative majore în plan economic și social”, spun experții.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Foto: Inquam Photos / George Calin
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
