Raed Arafat: „Eu aș merge pe vaccinarea obligatorie așa cum au făcut-o alte țări”

Raed Arafat a fost invitatul lui Cătălin Striblea la emisiunea “Oameni de Colecție”, emisiune de interviuri unice, difuzate LIVE pe pagina de facebook DigiFMRadio și în fiecare duminică, on air, la DigiFM.
Secretarul de stat a vorbit despre importanța vaccinurilor și despre faptul că el, alături de întreaga sa echipă, se vaccinează periodic.
„În fiecare an mă vaccinez obligatoriu, alături de majoritatea staff-ului de la departament. Virușii se schimbă, au mutații, apar decese, apar epidemii. Datoria noastră să ne vaccinăm nu este numai pentru noi. Cu cât numărul persoanelor vaccinate este mai mare, cu atât îi protejăm pe cei vulnerabili. Oamenii nu au încredere în vaccinuri din cauza campaniilor care apar și am avut o poziție pe aceste campanii. Iar dacă cineva mă întreabă ca medic, specializat pe terapie internsivă, dacă aș spune că vaccinul face rău, nu face bine, ar însemna să neg istoria medicală. De când au apărut vaccinurile, milioane de vieți au fost salvate, nu au murit, nu au ajuns să fie invalizi. Lumea uită foarte repede ce făcea poliomelita înainte să apară vaccinul. Nu mai vedem în stradă oameni cu sechele din cauza poliomelitei. Sunt oameni care nu își vaccinează copiii. Mortalitatea a scăzut datorită vaccinurilor. Acum este anormal să se moară din cauza acestor boli. Primul ministru francez a pus vaccinarea obligatorie, și-a asumat acest lucru. Există campanii de dezinformare foarte mari care duc la decesul copiilor, la decesul unor oameni care puteau fi salvați. Eu aș merge pe vaccinarea obligatorie așa cum au făcut-o alte țări.”
Arafat recunoaște că se simte român, chiar dacă este de origine palestiniană.
„Sunt român, fără discuție. Dacă nu mă simțeam român, nu vă ziceam asta. Am petrecut mai mult timp în România. Sunt peste tot oameni care nu mă consideră român, dar sunt rari. Când am venit în România, era încă perioada neagră a comunismului. Eu am avut probleme să găsesc mâncare cum aveau toți românii.”
Raed Arafat a atins și subiectul șpăgilor din spitale.
”În UPU Tg Mureș, de când s-a înființat și până acum, nu s-a primit nici o șpagă. Cred că a fost un caz sau două, dar acei oameni au fost dați afară. În serviciile de primiri urgență, a da bani, cred că este o excepție, nu o regulă. Forțarea la plată nu trebuie să fie verbală, este și prin comportament, nu te uiți la bolnav, nu îl bagi în seamă. Nu e o chestie de azi pe mâine, e vorba despre educarea pacientului, educarea medicului. Eu am avut mereu o părere. Poți mulțumi după, cu o chestie simbolică. Și asta o aveau și britanicii cândva. Un cadou simbolic, în Scoția de exemplu, unde am lucrat, în anii ’90, nu putea să depășească 24 de lire. Însemna o carte, un buchet de flori, o sticlă de ceva. Dar asta nu putea să aibă loc decât după ce pacientul era vindecat și, eventual, se întorcea el să aducă ceva de recunoaștere. Și medicul îl declara. Nu poți să spui că am primit 200 sau 300 de euro pentru că bolnavul este mulțumit. Sau nu poți să spui că bolnavul este foarte mulțumit și am primit înainte să îl operez.”
Cătălin Striblea a fost curios care este părerea lui Raed Arafat cu privire la Laura Codruța Kovesi și candidatura ei la șefia Parchetului European.
”Nu vreau să comentez subiectele de astăzi, dar indiferent ce comentarii sunt, este foarte important acțiunea justiției. Faptul că, în România, au cazuri prinse și judecate, este un lucru corect. Și un lucru, care în orice țară este normal. Faptul că au fost probleme, cum spun unii și alții, aici nu mai comentez. Pentru că aici trebuie să se vină cu probe, cu discuții. Nu intru în aceste teme pentru că, din păcate, este o temă extrem de politizată și orice spui este, în final, o temă politizată. Părerea mea este, lupta împotriva corupției în orice țară este extrem de importantă, deoarece corupția poate să pună orice țară pe genunchi.”
De asemenea, el a explicat și ce a simțit când a văzut că românii au ieșit în stradă pentru susținerea sa, după demisia pe care și-a dat-o în 2012.
„A fost un fenomen neașteptat pentru mine. Eu am crezut că mi-am dat demisia, ies și îmi spun punctul de vedere și am plecat. Când am văzut reacția și încrederea, am rămas șocat. Am fost și speriat, pot să vă spun. Pentru că era ceva neașteptat. Dar, în același timp, am avut și un sentiment că ceva am făcut, alături de colegii mei. Că altfel oamenii ăstia nu ziceau nimic. Faptul că oamenii au ieșit să apere un sistem care urma să intre într-un malaxor al liberalizării și privatizării, faptul că oamenii au vrut să apere acest sistem, înseamnă că oamenii au văzut în acest sistem un lucru bun.”